Boala Kawasaki, cunoscută și sub denumirea de sindrom Kawasaki, este o afecțiune rară, dar serioasă, care afectează în special copiii mici. A fost descrisă pentru prima dată în anii 1960 de către pediatrul japonez Tomisaku Kawasaki. Boala se manifestă prin inflamarea vaselor de sânge din întregul corp, în special a arterelor coronare care alimentează inima. Cu toate că cauza exactă a bolii nu este încă pe deplin înțeleasă, tratamentul precoce și adecvat poate preveni complicațiile grave și poate ajuta copiii să se recupereze complet.
Semne și simptome
Boala Kawasaki poate prezenta o serie de simptome, care pot varia în intensitate de la un copil la altul. Printre cele mai frecvente simptome se numără:
- Fevră persistentă, de obicei mai mare de 39°C, care nu răspunde la medicamentele antipiretice obișnuite;
- Iritabilitate și stări de nervozitate;
- Conjunctivită (ochi roșii, inflamați);
- Erupții cutanate, în special în zona toracică și pe trunchi;
- Umflarea glandelor limfatice;
- Umflarea mâinilor și picioarelor, urmată de descuamarea pielii;
- Inflamarea limbii, cunoscută sub denumirea de „limbă fragă”.
Cauze și factori de risc
Cauza exactă a bolii Kawasaki rămâne necunoscută, însă cercetările sugerează că poate fi declanșată de o reacție anormală a sistemului imunitar la o infecție comună. Factorii genetici și predispoziția familială pot juca, de asemenea, un rol în susceptibilitatea unui copil la dezvoltarea bolii.
Diagnostic și investigații
Detectarea și diagnosticul precoce sunt esențiale pentru gestionarea eficientă a bolii Kawasaki. Diagnosticul se bazează pe evaluarea simptomelor clinice, cum ar fi febra persistentă, erupții cutanate și inflamația limbii. Medicul va efectua, de asemenea, investigații suplimentare, cum ar fi:
- Analize de sânge, pentru a evalua inflamația și nivelurile de markeri specifici;
- Ecocardigrafie, pentru a examina vasele de sânge și inima;
- Radiografii toracice, pentru a identifica eventualele anomalii.
Tratament și management
Tratamentul bolii Kawasaki se concentrează pe reducerea inflamației vaselor de sânge și prevenirea complicațiilor grave. Terapia standard implică administrarea de imunoglobulină intravenoasă și aspirină în doze controlate. În funcție de severitatea afecțiunii, copilul poate avea nevoie de monitorizare medicală atentă și tratament pe termen lung. Este esențial ca tratamentul să fie administrat cât mai curând posibil după debutul simptomelor pentru a minimiza riscul de afectare a arterelor coronare.
Complicații
Fără tratament adecvat și prompt, boala Kawasaki poate duce la complicații grave, cum ar fi formarea de anevrisme coronariene (dilatarea anormală a arterelor coronare). Aceasta poate crește riscul de atac de cord și alte afecțiuni cardiovasculare pe termen lung. Cu toate acestea, cu un tratament adecvat și gestionare atentă, majoritatea copiilor se recuperează complet fără complicații.
Prevenire
Deoarece cauza exactă a bolii Kawasaki nu este pe deplin cunoscută, nu există măsuri specifice de prevenire. Însă un diagnostic și tratament precoce pot ajuta la prevenirea complicațiilor și la asigurarea unei recuperări complete a copilului afectat.
Frequently Asked Questions (FAQs)
1. Care este vârsta predilectă pentru dezvoltarea bolii Kawasaki?
Boala Kawasaki afectează în special copiii cu vârste sub 5 ani, dar poate apărea și la copii mai mari.
2. Cum poate fi diagnosticată boala Kawasaki?
Diagnosticul se bazează pe evaluarea simptomelor clinice și pe investigații suplimentare, cum ar fi analizele de sânge și ecocardigrafia.
3. Există riscul de recidivă a bolii Kawasaki?
În majoritatea cazurilor, boala Kawasaki nu recidivează. Cu toate acestea, este important ca pacienții să fie monitorizați îndeaproape după tratamentul inițial.
4. Pot fi prevenite complicațiile grave ale bolii Kawasaki?
Tratamentul precoce și adecvat poate contribui la reducerea riscului de complicații grave, în special a anevrismelor coronariene.
Vezi și:
