Bolile genetice: Boala Gaucher (1)

Boala Gaucher

O boală genetică gravă, dar care beneficiază de tratament specific.

Boala Gaucher este o boală genetică rară, care se transmite prin mecanism autosomal recesiv, afectând 1 din 40 000 – 60 000 de nou-născuți. Această patologie se încadrează în grupul de boli lizozomale.

Caracteristic bolilor lizozomale este o funcție inadecvată a unor enzime, deficit care apare în urma unor mutații genetice. Specifice pentru boala Gaucher sunt mutațiile de la nivelul genei GBA, care este responsabilă de producția enzimei glucocerebrozidază. Deoarece această enzimă nu va funcționa normal, produșii care trebuiau metabolizați de către glucocerebrozidază, adică glucocerebrozidele, se vor acumula în exces în macrofage și vor afecta multiple organe.

Boala Gaucher a fost împărțită în mod didactic în 3 tipuri, cu toate că în practică aceastea pot fi intricate. Tipul II este cea mai gravă formă de boală, predominând afectarea neurologică acută, iar prognosticul pacienților este extrem de rezervat. Tipul I este cea mai frecventă formă de boală, caracteristică fiind afectarea multiorganică diversă, cu excepția afectării neurologice, iar tipul III poate fi considerată o variantă a tipului I care combină un anumit grad de afectare neurologică, dar mai puțin sever ca în tipul II.

Boala Gaucher se poate manifesta chiar și la nou-născuți, în formele cele mai grave, iar aceștia pot prezenta o afectare severă a tegumentelor ce poartă numele de ichtioză fetală, creșterea în dimensiuni a organelor în urma acumulării glucocerebrozidelor (hepatomegalie, splenomegalie), alimentare dificilă, retard de creștere sau tulburări hematologice precum anemia sau trombocitopenia.


În primul an de viață aceste manifestări vor continua și progresa, deoarece produșii toxici se vor acumula în continuare în organism, iar în formele cu afectare neurologică pot să apară convulsiile. O dată cu înaintarea în vârstă, copiii afectați vor prezenta manifestări osoase precum crize osoase, necroze avasculare sau fracturi osoase pe os patologic. La adolescență poate să apară afectarea endocrină a pacienților, cu pubertate tardivă sau tulburări de ciclu menstrual.

Aceste afectări vor evolua de-a lungul vieții adulte, iar această manifestare multiorganică va reduce sever calitatea vieții pacienților diagnosticați cu boala Gaucher. Totodată, acești pacienți au un risc crescut de a dezvolta mielom multiplu și alte cancere hematologice, dar și un risc crescut de a dezvolta diverse cancere solide, în special de ficat (hepatocarcinom).
Având în vedere evoluția severă a acestei boli, diagnosticul și tratamentul precoce sunt vitale pentru viața acestor pacienți. În momentul de față, boala Gaucher are două tipuri de tratamente specifice care acționează diferit.

Tratament

Terapia de substituție enzimatică a fost primul tratament disponibil pentru pacienții cu boala Gaucher. Acest tratament are ca scop compensarea funcției glucocerebrozidazei prin alte molecule similare, care să faciliteze metabolizarea glucocerebrozidelor. Administrarea enzimelor de substituție se face intravenos, la intervale regulate (odată la două săptămâni, de obicei) iar pentru efecte maxime, multipli factori sunt luați în considerare pentru administrarea acestui tratament: vârsta pacienților, valorile elementelor figurate din sânge, volumul organelor interne, calitatea vieții, afectarea osoasă. Acest tip de tratament este disponibil pentru tipul I și III ale bolii Gaucher, nefiind dovezi că ar avea un efect pe simptomatologia neurologică, astfel fiind considerată ineficientă pentru tipul II. Profilul de siguranță a acestui tip de tratament este bun. O mică parte din pacienți dezvoltă anticorpi împotriva enzimei folosite, dar fără manifestări clinice, alte reacții adverse posibile fiind de tip alergic. Totodata această terapie este aprobată și pentru femeile însărcinate. În majoritatea țărilor, terapia de substituție enzimatică poate fi administrată și acasă, pentru a spori confortul pacienților și a crește complianța acestora. De menționat că există trei tratamente care funcționează pe principiul terapiei de substituție enzimatică, dintre care în România sunt disponibile două.

Al doilea tip de tratament disponibil are ca scop stoparea producerii “deșeurilor” în organism și poartă numele de terapie de reducere a substratului. Astfel, prin producerea unor cantitați mai mici de glucocerebrozide, evoluția patologiei poate fi încetinită. Acest tip de tratament este administrat oral, iar profilul de siguranță al acestuia este de asemenea bun. Unele molecule folosite pentru acest tip de terapie pot avea interacțiuni medicamentoase cu alte tratamente, astfel este necesară administrarea cu atenție a acestora la pacienții care sunt sub tratament cu unele antiaritmice sau care au patologie cardiacă preexistentă. Acest tip de tratament este recomandat mai ales în tipul I de boală. De menționat că există două preparate care funcționează pe principiul terapiei de reducere a substratului, ambele disponibile și în România.

Pacienții cu boala Gaucher vor beneficia de-a lungul vieții lor și de tratament simptomatic pentru diversele afectări organice ale acestora. Pacienții cu afectare osoasă vor avea nevoie de analgezice, iar bisfosfonații sunt de asemenea folosiți, dar rămân un tratament controversat. Este necesară o urmărire continuă a acestor pacienți și datorită tulburărilor de coagulare ce pot apărea pe parcurs. De asemenea, este vital suportul psihologic pentru pacienții diagnosticați cu boala Gaucher.

Boala Gaucher este cea mai frecventă boala lizozomală și de multe ori reprezintă o provocare diagnostică din cauza manifestărilor diverse și complexe ale acesteia. Totuși, în urma progresului extraordinar din ultimii zeci de ani, datorită tratamentelor specifice disponibile, utilizate împreuna cu un tratament simptomatic adecvat și cu un suport psihologic solid, pacienții cu boala Gaucher au o șansă de a duce o viață cât mai aproape de normalitate.

Prezentul material a fost realizat cu sprijinul companiei Takeda, în cadrul campaniei despre bolile lizozomale.

Citește mai mult despre boala Gaucher

Referințe bibliografice

  1. Arends M, Van Dussen L, Biegstraaten M, Hollak CEM. Malignancies and monoclonal gammopathy in Gaucher disease; a systematic review of the literature. Br J Haematol. 2013;161(6):832–42.
  2. Charrow J, Dulisse B, Grabowski GA, Weinreb NJ. The effect of enzyme replacement therapy on bone crisis and bone pain in patients with type 1 Gaucher disease. Clin Genet. 2007;71(3):205–11.
  3. Stirnemann JÔ, Belmatoug N, Camou F, Serratrice C, Froissart R, Caillaud C, et al. A review of gaucher disease pathophysiology, clinical presentation and treatments. Int J Mol Sci. 2017;18(2):1–30.
  4. https://emedicine.medscape.com/article/944157-clinical?fbclid=IwAR3JG4o6fe8YeyO2AIuEL8rS0hDSyYWOwvldjW1GR8On2S-C2r23-lqDdjE

Alte boli genetice:
Sindromul Noonan
Neurofibromatoza de tip 1
Sindromul cardio-facio-cutanat

Sindromul Hunter
Boala Fabry