Bolile genetice: Boala Fabry

Boala Fabry

Boală genetică din categoria bolilor lizozomale

Boala Fabry este o boală genetică rară care se încadrează în grupul bolilor lizozomale. Lizozomii sunt structuri prezente în fiecare celulă și conțin multiple enzime care au rolul de a distruge deșeurile celulare. În bolile lizozomale, așa cum este boala Fabry, anumite enzime lipsesc, sau sunt prezente în forme ineficiente, astfel nu vor putea distruge anumite deșeuri celulare. Enzima care este modificată în boala Fabry se numește alfa-galactozidaza A. Ca urmare a acestui defect, în organism se vor acumula diverse substanțe (denumite globotriaozilceramide), care se vor depune progresiv în diverse organe și vor da o afectare multisistemică.

După cum am spus, boala Fabry este o patologie genetică, astfel în spatele deficitului de enzimă se află o mutație genetică. Mutațiile responsabile de apariția bolii Fabry sunt localizate la nivelul genei GLA, care se află pe cromozomul X. Astfel, această patologie se încadrează în grupul bolilor X-linkate (cu transmitere prin intermediul cromozomului X).

Incidența bolii Fabry nu este pe deplin cunoscută, aceast fiind undeva de ordinul unui caz la câteva zeci de mii de nou-născuți. Deoarece boala Fabry se transmite prin intermediul cromozomului X, aceasta va afecta mai mult bărbații, pentru ca aceștia au un singur cromozom X. Cu toate că femeile au doi cromozomi X, iar cel neafectat poate să suplinească defectul celui care poartă mutația, s-au raportat forme severe ale bolii Fabry inclusiv la femei. Din păcate, multiple cazuri de boala Fabry la femei au fost greșit diagnosticate, deoarece medicii credeau că acestea nu pot dezvolta boala. Așadar, boala Fabry este una din puținele boli genetice cu transmitere X-linkată, care se poate manifesta și la femei, la fel de grav ca la bărbați.
La fel ca în orice boală lizozomală în care se acumulează compuși toxici în diverse organe, boala Fabry prezintă o afectare heterogenă cu implicare multiorganică.

Varianta clasică a bolii Fabry începe să se manifeste de obicei la persoanele de sex masculin în copilărie sau în adolescență. Dintre primele simptome ale bolii amintim:

  • Acroparestezia – acest simptom apare din cauza afectării sistemului nervos și se manifestă prin furnicături și senzație de disconfort, mergând până la durere extremă, cu durată variabilă (ore-zile), la nivelul extremităților;
  • Angiokeratoamele – reprezintă unul din semnele clasice ale bolii Fabry, alături de acroparestezii. Angiokeratomul este o leziune mică, punctată, proeminentă, de culoare roșu închis sau mov, situată pe piele. Angiokeratoamele pot fi localizate oriunde la nivelul corpului, dar mai ales pe față, scalp și urechi;
  • Anhidroza sau lipsa secrețiilor sudorale poate afecta profund pacienții, din cauza intoleranței la căldură;
  • Simptome gastrointesintale, inclusiv afectarea tranzitului gastrointestinal;
  • Microalbuminuria – reprezintă pierderea în urina a unui tip de proteine, semnificând de fapt afectarea renală.

În evoluție boala Fabry va afecta însă mult mai multe organe și sisteme:

  • Afectarea renală va progresa spre insuficiență renală și va deveni una din principalele motive de deces ale pacienților;
  • Inima va suferi de asemenea diverse modificări, iar dintre consecințele acestora amintim: angină pectorală, infarct miocardic, insuficiențe valvulare, hipertensiunea sau hipertrofia de ventricul stăng, mergând până la insuficență cardiacă;
  • La nivelul sistemului nervos central tipică este afectarea vaselor sangvine cerebrale, care se poate manifesta sub formă de accident vascular cerebral;
  • În urma afectării sistemului auditiv și vestibular, pacienții vor putea prezenta tinitus (zgomote în urechi), pierderea auzului sau vertij (amețeli);
  • Afectarea oculară poate fi prezentă la nivelul corneei, conjuctivei sau retinei, dar pierderea vederii nu este comună la acesți pacienți.

Unii pacienți cu boala Fabry nu vor avea o lipsă totală a enzimei, astfel evoluția bolii va fi mai blândă. Dintre acestea forme atipice de boală, amintim variantele cu afectare pur cardiacă și pur renală.

Varianta cu afectare strict cardiacă începe să se manifeste în a doua parte a vieții și se manifestă printr-o creștere în dimensiuni a inimii stângi, care se numește hipertrofie ventriculară concentrică. Din celelalte semne și simptome mai poate fi prezentă și o ușoară afectare renală. Varianta cu afectare strict renală are aceleași manifestări renale ca și boala clasică, dar nu prezintă și afectarea celorlalte organe.

Cu toate că bolile lizozomale, din care face parte si boala Fabry, sunt boli rare și puțin cunoscute, este foarte important să știm de prezența lor și de felul în care se manifestă. Datorită afectării multisistemice, sunt ușor de confundat cu alte boli care apar mai frecvent.

Un diagnostic corect, realizat rapid, urmat de administrarea precoce a tratamentului corect, disponibil la ora actuală și în România, poate îmbunătăți semnificativ viața pacienților cu boală Fabry și să le ofere șansa de a duce o viață aproapiată de normalitate.

Citește mai mult despre boala Fabry

Bibliografie

1. Rozenfeld PA. Fabry disease: Treatment and diagnosis. IUBMB Life. 2009;61(11):1043–50.
2. Arends M, Hollak CEM, Biegstraaten M. Quality of life in patients with Fabry disease: A systematic review of the literature. Orphanet J Rare Dis [Internet]. 2015;10(1):1–10. Available from: http://dx.doi.org/10.1186/s13023-015-0296-8
3. https://emedicine.medscape.com/article/1102964-overview

Alte boli genetice:
Sindromul Noonan
Neurofibromatoza de tip 1
Sindromul cardio-facio-cutanat

Boala Gaucher
Sindromul Hunter